joi, 14 martie 2013

Suflet de hârtie


 Stropii de apă au căzut astăzi fără oprire din cer şi eu m-am simţit mângâiată de fiecare dată când o picătură de apă mi-a atins faţa. Umbrela pentru mine a însemnat întotdeauna obiectul cu care puteam evada pe geam de la etaj şi nu ceva care mă putea feri de ploaie. Îmi aduc aminte de momentele în care ajungeai la mine cu şiroaie de apă curgându-ţi din părul tău lung…erai precum Ana lui Manole care ajungea la mine indiferent de vremea de afară. Aş vrea să îţi spun că am găsit un suflet de care m-aş putea apropia, dar nu ştiu cum să o fac…nu am fost niciodată foarte delicată şi am cam spus de fiecare dată lucrurilor pe nume. Ştii şi tu la fel de bine ca mine că tot ceea ce am nevoie acum lângă mine este un suflet viu, un suflet plin de viaţă. Stai liniştit, tu vei rămâne acelaşi, de câte ori voi închide ochii noi vom fi împreună, asta nu va putea nimeni să ne mai fure. Îţi aduci aminte când mi s-a spus care este diferenţa între o fată de douăzeci de ani şi una de treizeci? Cică până la vârsta de douăzeci de ani înjuri „în puii mei” iar când ai ajuns la treizeci îţi permiţi să spui „în pula mea”…haha, da, noi nu suntem bărbaţi să avem organul preaslăvit…dar nu avem nici pui…aşa că ne rezumăm la un joc de cuvinte în funcţie de doza de supărare pe care o avem…amuzant, sau nu? Ce mă poate atrage pe mine la un bărbat? Cum poate începe totul? Exact cum a început de fiecare dată…o ştii şi tu…un zâmbet poate fi suficient. Trebuie să plec, ne vedem mai târziu, ok? Alo, da…sunt acasă, nu de mult m-am întors de la servici. Bun, te aştept, să pregătesc ceva pentru cină? Ok. Nu ştiu cum se întâmplă dar de fiecare dată simt nevoia să fac totul bine, să nu las să se vadă deznădejdea din sufletul meu. Dacă vreau ceva, o spun tare şi răspicat, dacă alţii nu vor ceva ar trebui să o spună la fel. În mintea mea se pot contura scenarii fără sfârşit atunci când încolţeşte ceva. Atenţia mi se poate concentra asupra unui singur cuvânt dintr-o propoziţie dacă acela este cuvântul de care eu am nevoie. Mă bucur că ai ajuns, hai înăuntru, imediat o să fie gata şi cina. Tu ce ai mai făcut? Da, şi eu cred că am aşteptat cu nerăbdare să ne revedem. Vrei şi un vin roşu? merge cu pastele…haha, ştiu când e bun vinul roşu, o ştie toată lumea…dar mai ştiu şi că mâine îmi poate fi rău de la mărar… Lasă că spăl eu vasele mai târziu, ia sticla de vin şi hai în sufragerie…nu te opri, ai buzele aşa de fierbinţi…hai să ne mutăm în dormitor…iar Tu, închide ochii sau du-te la geam să vezi dacă sunt porumbeii acolo…ne vedem dimineaţă…

Un comentariu: