Se zice că fiecare are nebunia lui. Chiar și cei mai ”sănătoși”. Important e să-ţi placă ce faci şi să te ții de treabă. Nu știi dacă iți place pana nu încerci. Nu încerci pana nu dai de persoane potrivite care sa te încurajeze și să te susțină.
Cam așa am pățit eu anul acesta. Am fost întotdeauna atrasa de lucruri extreme, dar niciodată nu am avut persoanele potrivite alături de care sa fac anumite lucruri. Se spune ca toate vin la timpul lor si toate se întâmplă cu un rost.
Care este rostul, habar n-am. Poate dorința nebună de a ieși din cotidian, poate dorința de a-mi demonstra mie ca pot, cine poate știi, ideea este ca se întâmplă lucruri de care nu ma credeam capabilă.
Mai nou, Via Ferrata. Via Ferrata in Romania, tradus drumul de fier, este o activitate ce presupune parcurgerea unui traseu montan prevăzut cu cabluri, scări, poduri trepte și scoabe metalice. Deși primele trasee de via ferrata au apărut în Alpi, undeva în timpul primului război mondial pentru a facilita deplasarea trupelor la altitudini înalte, în România este o activitate relativ nouă, deocamdată cu un număr redus de trasee. Cele mai cunoscute sunt cele din Cheile Turzii, Vadu Crișului, Cheile Bicazului sau Baia de Fier.
Adrenalina este un hormon. O descărcare mai mare de adrenalina este efectul unei situații limita, percepute ca fiind stresantă de organism, dar care poate să fie și plăcută. Starea speciala pe care o induce, atunci când este asociată cu un moment agreabil, este frecvent întâlnită la cei care practica diferite sporturi, de regula extreme, dar nu numai.
Adrenalina este asociata cu emoția, cu trăirea intensă a unei situații sau a unui moment. Poate experimenta descărcări de adrenalina și spectatorul unui meci de fotbal, dar și alergătorul de pe pistă, la cursa de 100 de metri. Poate funcționa sub efectul intens al adrenalinei și elevul in timpul unui examen (senzația de epuizare fizică și psihică ce apare după o emoție intensa, pozitivă sau negativă, este unul dintre efectele secundare ale dezintegrării adrenalinei și consumului intens de glucoză).
Căutarea noului, situațiile inedite în care o persoana se pune în mod conștient (de aceea s-a inventat săritura cu coarda elastica și de aceea s-a ajuns pe Luna :)) sunt trăsături caracteristice unui comportament de bază, de care omul are nevoie. O definiție simplă a sporturilor extreme le descrie ca fiind categoria de activități sportive care includ un risc major și care presupun eforturi fizice mari și susținute. Sporturile extreme se mai numesc și sporturi libere, de acțiune și aventura, și presupun viteză, înălțime, efort.
Se poate crede că o persoana aflată la o anumita vârstă, o persoană mai vulnerabilă, nu ar putea spera că este in stare de anumite lucruri, surpriză, dacă vrei, poți. Este vorba doar despre puterea psihicului. As spune ca aceste sporturi au beneficii certe asupra sănătății fizice si psihice pentru cei care le practică. Eu cred că multe lucruri pot fi ameliorate prin practicarea unor sporturi extreme, dar si că acestea au capacitatea de a spori încrederea in propria persoană, reprezentând un suport pentru depășirea fricilor, pot ameliora depresiile si anxietatea si îmbunătățesc perspectiva asupra vieții.
In viată nu există nu pot. Există doar nu vreau. Dacă vrei, poți. Trebuie doar să vrei cu adevărat!
