"Ciudat" vs dizabilitate invizibila

Interactionand cu oamenii chiar si doar vizual pe strada, multe persoane au tendinta de a cataloga pe cei din jur. De obicei se pun etichete, frumos, urat, tanar, batran, normal, ciudat si asa mai departe. Daca am sta insa sa analizam ce inseamna fiecare eticheta in parte am realiza ca nu avem dreptate si totodata nu avem dreptul de a face asta.

Intr-o lume superficiala dominata de teama, neincredere si ignoranta, oamenii se lasa condusi de ganduri negative neglijand sufletul. Stilul de viata este afectat de modul in care gandim si simtim. Pentru a ne curata de greutatea emotionala si psihologica inseamna sa ne schimbam gandirea si atitudinea fata de ce e in jurul nostru. Asta inseamna sa iertam , sa toleram si sa nu mai judecam atat de aspru pe noi insine sau pe cei care ne inconjoara. Sa privim natura si mediul cu alti ochi, mai blanzi , mai buni si mai toleranti. Regenerarea fizicica incepe cu cea mentala si spirituala. Sa ne pastram lumina si pacea interioara.

Ce inseamna om normal? As fi curioasa si eu sa aflu asta. In spatele fiecarei masti (daca tot suntem in perioada "poarta masca"), se afla o poveste. O poveste pe care nu o vom afla niciodata. Stiu ca nu putem controla ce spun oamenii despre noi, dar putem alege ce sa credem si ce sa ascultam. Trebuie sa alegem cuvintele care sunt de rahat si care spun adevarul. Stiu ca in multe cazuri ne simtim asa cum ni se spune ca suntem si ne simtim fara putere de a lupta sa convingem ca suntem buni si rabdatori. Cuvintele vin in avalansa in mintea noastra, ne otraveste mintea

Gandurile si convingerile noastre sunt importante. Iti formeaza inima si iti arata directia in viata. Atunci cand gandurile noastre si convingerile noastre sunt bazate pe adevar , viata noastre curge lin si sanatos. Atunci cand convingerile noastre se bazarea pe minciuni sau adevar spus pe jumatate inseamna ca sunt toxice si nu vom intalni pacea , dragostea, bucuria si viata pe care ar trebui sa o avem. Multi dintre noi observam ca bucuria si frumusetea vietii ne este furata de ganduri si convingeri toxice. Ne fura energia , pasiunea de a atinge acele teluri mult ravnite. Avand ganduri , convingeri toxice ne duc catre cuvinte toxice si relatii toxice, Totul porneste de la gandirea noastra, asa se contureaza viata noastra. Daca suntem inconjurati de oameni care se plang tot timpul de orice, inseamna ca in timp vom ajunge sa credem tot ce-i mai rau despre ceilalti si vom judeca aspru lumea incojuratoare.

Data viitoare cand aveti in gand o eticheta de pus pe spinarea unui om ganditi-va de doua ori si nu o faceti. Chiar daca acea persoana arata "normal" ca voi poate omul acela se lupta cu o dizabilitate invizibila, poate se lupta cu o problema la care voi nu ati face fata si el totusi zambeste si merge mai departe. Pentru mulţi oameni care suferă de dizabilităţi invizibile, există un dublu stigmat – mai intai cel al handicapului in sine, iar apoi cel aparut atunci cand aduci vorba despre el si atragi atenţie asupra sa.

O dizabilitate ar putea fi definita ca o consecinta a unei conditii care limiteaza o persoana de a utiliza una sau mai multe dintre abilitatile ei/lui,cum ar fi mersul pe jos, vorbirea, văzul, auzul, raţionamentul sau abilitatile de invatare.Dar aminteste-ti ca nu este intotdeauna usor sa iti dai seama daca o persoana are o dizabilitate sau ce tip de dizabilitate are. In cazul în care o persoana se comporta “ciudat”,ar trebui sa iei intotdeauna in considerare faptul ca ar putea avea o problema care nu este evidenta. Incearca sa fi tu insuti,lasa bunul simt si prietenia sa faca sa cada barierele care pot aparea.

Printre rânduri

Nu o să vorbesc despre Coronavirus, o să vorbesc doar despre felul în care mi-a schimbat mie viața acest an. Dacă la început părea ceva depărtat și inofensiv pentru cei mai mulți dintre noi, coronavirusul a dovedit în scurt timp că nu este deloc așa. S-a răspândit cu repeziciunea unui foc scăpat de sub control, peste tot în lume, lăsând în urmă zeci de mii de morți, milioane de oameni fără locuri de muncă și o mulțime de mici afaceri închise. Pe măsură ce tot mai multe țări europene au eliminat restricțiile de deplasare și au deschis micile afaceri pentru deblocarea economiei și în România se procedează oarecum la fel. Intr-un altfel de ritm, e adevărat, dar așa suntem noi. A venit vara și ne gandim doar la concedii, altceva nu mai știm să facem.

Adevărul este că mie/nouă ne-a fost "furată" primăvara, vara a venit cu tot mai multe cazuri de îmbolnaviri, oamenii au luat-o razna cu totul și aproape că nu mai respectă nicio regulă. Anul viitor va fi foarte aglomerat pentru mine (asta în cazul în care se termină cu bine anul acesta :) ), toate concertele programate s-au mutat in 2021. Concediul la care încă nici nu am apucat să mă gandesc s-a decalat din oficiu.

Ce am reușit totuși să fac în ultimile 5 luni? Habar n-am. Să muncesc în mare parte din timp de acasă, să citesc, să scriu și să mă tem că o sa termin Netflix-ul :) Fiind un bolnav cronic am reusit să îmi păstrez distanța socială și responsabilitatea de om pe care ar trebui să o avem cu toții. Insă, un lucru foarte important, am lăsat lucrurile bune să vină de la sine și au venit. Cu toată responsabilitatea m-am bucurat de familie și de cei dragi pe care nu am vrut nicio secundă să îi expun vreunui pericol.

De multe ori stau și mă întreb de ce oare numai unii dintre noi sunt responsabili? Pandemia a pus în lumina reflectoarelor toate slăbiciunile sistemelor medicale de peste tot din lume chiar și din SUA și a demonstrat că este nevoie de îmbunătățiri serioase de la infrastructură la proceduri care sunt extrem de necesare pentru a face față mai bine urgențelor și pentru a evita infectatarea personalului medical. Unul dintre motivele pentru care în Germania de exemplu a fost înregistrat un număr mic de morți comparativ cu alte state din Europa, este numărul mare de paturi din secțiile de terapie intensivă, care au permis spitalelor germane să primească și un număr mare de pacienți din Uniunea Europeană. Oare în următorii ani, guvernele se vor concentra mai mult pe sistemul medical și vor adopta o serie de strategii cu care să facă față unor situații de criză similare?

Deja se conturează câteva tendințe și în România: este din ce în ce mai clar că sistemul medical peste tot în lume se va schimba, turismul și călătoriile vor încetini, cel puțin în acest an și tot mai mulți oameni vor pune bani la saltea. Chiar și munca și ieșirile cu prietenii vor fi diferite. Dar, să nu uităm că românii sunt altfel, foarte mulți au luat teoria conspirației în brațe și faptul că tot guvernul este de vină. Timpul ne va spune însă dacă și România se va alinia acestei tendințe mondialede redresare.

Cât despre marea majoritate ce să mai zic, nu mai zic nimic, fiecare procedează cum consideră că este mai bine pentru el. Stiu doar un lucru cert, eu voi fi la fel de precaută și de orientată spre propria-mi dezvoltare. Selectie naturală, da, prin asta cred că trecem acum. Vom vedea cine va râde la urma și în ce condiții :)

Aici și acum!!!

Nu știu voi, dar eu de multe ori îmi dau seama că atunci când privești din afară, viața pare așa… o punte între trecut și viitor. De cele mai multe ori ne trăim viețile așteptând… Așteptăm weekendul, așteptăm vara, așteptăm vacanțele, așteptăm serile, așteptăm luna viitoare, așteptăm ziua de mâine! Care va veni, teoretic :)

Ne facem planuri, ne proiectăm viața peste săptămâni, luni, ani. Până la un punct e normal să speri, să visezi, să planifici. Știu, și eu sunt adepta planurilor, dar tot ceea ce contează cu adevărat e ziua de astazi. Nimeni și nimic nu-ți oferă garanția viitorului.

Cred că cei mai câștigați oameni sunt cei care trăiesc în prezent. Cei care trăiesc, ASTĂZI, ACUM, AICI, cu mintea, cu sufletul, cu corpul. Cei care simt clipa.

Când nu așteptăm, ne întoarcem în trecut și analizăm. Cu nostalgie sau cu regret. Comparăm iubiți, experiențe, oameni, acțiuni. Ne judecăm pentru ce-am făcut, pentru ce n-a ieșit, pentru ce puteam face mai bine. Ne sabotăm cu grație prezentul cosumând ceva ce e deja consumat. Învățați-vă lecțiile și mergeți mai departe…cu cât mai repede cu atât mai bine!

V-ați gândit vreodată, oare cât o să regretăm peste ani toate zilele astea pe care le-am trăit, levind prin viață, aștepând…

Trăiești cu adevărat doar atunci când mintea ta este acolo unde ești și tu! Când simți, când te bucuri, atingi, iubești, prețuiești, respiri, privești, când plângi, când speri, când esti dezamăgit…

Da, e un exercițiu greu! O să vedeți ce gălăgie e de fapt în mintea noastră și cât de departe sunt gândurile de corpul nostru, de inima noastră. Ne facem tot felul de griji pentru ce-a fost sau pentru ce va sa fie.

Suntem tentați să ne agățăm fericirea de “atunci când”. Când o să câștig mai bine, o să fiu fericit! Când o să plec de la job, o să-mi fie mai bine! Când o să avem un copil, o să fie minunat, etc.. Când o să, când o să… Cu toate acestea, când o să… e azi, e acum!


Renunțați la tot ce nu e important! Renunțați la șabloane, la frici, la prejudecăți, la reguli, la autocontrolul care vă transformă în roboți! Renunțați să mai trăiți virtual!

Exact asta ne lipsește nouă! Viața trăită AZI, AICI, ACUM!

Jumătăţi de măsură

Femeie tu, femeie eu, Frământări tu, frământări eu. Gândeste bine, femeie, nu te lăsa cucerită de orice impostor de suflete. Mulți dintre ei nu te iubesc îndeajuns. Cum ar putea să te iubească aşa cum meriți? Când patul e prea cald iar inima prea rece. Nu aștepta un bărbat care să îți recite din versuri alese. Fii tu o poezie pentru tine, în primul rând. Bărbatul potrivit te va invita în suflet şi nu-şi va mai dori să pleci.

Nu accepta să porți o bluză care-ți ascunde frumusețea. Cine te vede așa cum ești, te va iubi și dimineața. Căci noaptea, toți iubesc la fel! :)) Nu te lăsa pe locul doi. Nu este un loc câștigător. Tu trebuie sa fii doar prima. Atât in minte cât şi în inimă. Nu savura prea mult cuvinte dulci. Atâta timp cât ele nu se transformă-n fapte. E ca o haină ce nu o să-ți mai placă-n timp. O vei da jos şi vei uita de ea. Nu fi atrasă de un chip frumos. Cele mai multe povești se ascund în interior. Acolo trebuie să cauți. Si vei găsi. La timpul potrivit.

Învață să il iei pe „Nu” în brațe atunci când ochii ceilalți îți urmăresc cu-atenţie trupul. Când inima nu mai tresare demult la ce iubeai cândva. Când celălalt îți vede formele dar nu-și dorește să le deslușească. Nu te mulțumi cu jumătăți de măsură. Nu vei putea gusta întregul. E ca o prăjitură ce-o savurezi pe jumătate atunci când buzele iți sunt desprinse de parfumul ei. Tu ești Femeie, iar o Femeie înseamnă atât de mult. Tu poți să ceri. Chiar totul de la viață … şi ceva în plus. :)

Cu gândul departe

Mă întâlnesc adesea cu acestă situaţie, fiecare celulă din corpul meu ştie că am nevoie de altceva, de o schimbare, dar mă simt paralizată, pentru că nu ştiu încotro să o iau , şi asta pentru că nu reuşeşsc să îmi dau seama ce vreau de fapt. Sunt convinsă că nu numai eu trec prin asta.

Fie că ceea ce faci acum a devenit monoton şi te-ai plictisit, fie că simţi că nu avansezi deloc, că nu te expandezi ca fiinţă umană, fie că auzi în tine o voce care îţi tot repetă că eşti departe de a-ţi fi atins potenţialul maxim, cumva ai aşa o senzaţie de neîmplinire şi o nelinişte care nu îţi dă pace, dar nu poţi încă pune punctul pe i.

De obicei situaţia este legată de ocupaţie, de carieră, dar poate să se întindă asupra aspectelor de viaţă de zi cu zi, asupra relaţiilor sau asupra dezvoltării personale şi evoluţiei spirituale.

Aplicând tehnici de genul “brainstorming”, în care îţi laşi imaginaţia liberă şi aduni idei despre ce ar fi posibil pentru tine, sau faci liste întregi cu posibile răspunsuri la căutarea ta… poate aduce un pic de claritate, dar, din experienţă vă spun, nu prea ajută.

La fel, am văzut că nu funcţionează nici acel motto: “Just do it” – adică doar alege ceva, ca să nu stai prea mult în nehotărâre, ştiind că, într-adevăr, pierzi mult mai multă energie aşa decât dacă ai alege ceva, orice. Riscul aici este să alegi la repezeală, să îţi pară rău, să regreţi imediat de a doua zi alegerea făcută, sau să intri şi mai mult în rezistenţă şi negativitate judecându-te pentru acea alegere şi autoflagelându-te că nu eşti în stare să faci nimic bine…

Dacă însă este vorba de subiecte mai puţin “fierbinţi” pentru tine, de exemplu nu ştii ce vrei în materie de hobby-uri sau de modalităţi de a-ţi îmbunătăţi viaţa socială, cercurile de prieteni, de a întâlni oameni interesanţi, de a servi comunitatea în care trăieşti, etc , da, atunci metoda “încercare şi eroare” este acceptabilă şi poţi testa diferite lucruri pentru a vedea ce îţi place, ce ţi se pare că te inspiră, te hrăneşte, sau te motivează să continui.

Nu te gândi neapărat unde vrei să ajungi, ci ce anume vrei să înveţi între timp, adică ai în vedere procesul, nu rezultatul. Într-un astfel de proces îţi conştientizezi valorile fundamentale, preferinţele, gândurile şi emoţiile, care îţi este adevărul tău subiectiv, personal.

Ordinea din viata noastra

Marea majoritate dintre noi am realizat ca ordinea din jurul nostru ne afecteaza pozitiv celelalte aspecte ale vietii. Se spune ca ordinea din exterior stimuleaza ordine in interiorul nostru, in gandire iar dezordinea din exterior genereaza dezordine si in interior, in mintea noastra. Nu este indicat sa caram dupa noi amintiri, traume, judecati critice din trecut care ne impiedica sa traim in prezent.

Nu stiu cum se intampla la voi, dar eu sunt nevoita sa fac cateodata ordine, sa ma eliberez de multe lucruri, atat materiale cat si psihice. De cele mai multe ori se intampla si in psihicul nostru, caram dupa noi amintiri , atasamente care nu ne ajuta la nimic, nu ne aduc bucurie, ne scot din armonia fluxului universal.

Nu stiu voi, dar eu am realizat ca nu doar in lucrurile materiale trebuie sa fac ordine, cateodata trebuie sa facem ordine si in relatii, in amintiri, sa lasam in urma aspectele negative ale vietii. Cand decidem sa renuntam la anumite lucruri, Universul are grija sa le inlocuiasca cu altele mai frumoase.

Ne vine greu sa ne detasam de lucrurile noastre, deoarece suntem atasati si de la aceste atasamente vin suferintele, dependentele. Motivele pentru care nu putem renunta la ceva sunt atasamentul de trecut sau frica de viitor. Recomandat ar fi sa pastrezi doar ce iti inspira bucurie, oamenii si obiectele care te sprijina, care iti dau incredere.

In legatura cu bagajele psihice, arde-le, scrie pe o foaie de hartie problemele tale si arde foaia, este o tehnica. Cele care nu “ard” trebuie rezolvate, cere ajutor, consulta un specialist, dar nu le mai cara dupa tine. Si as mai adauga aici, nu te impovora cu problemele altora, ajuta cu ce poti, dar detaseaza-te, nu te lasa prada vampirilor energetici!

Iar lucrurile materiale de care nu ai nevoie doneaza-le daca sunt in stare buna, sau arunca-le. Ia-ti timp si sorteaza fiecare lucru din casa, intreaba-te daca iti aduce bucurie? De cate ori descoperim ca nu suntem integrati in fluxul armoniei este necesar sa ne intrebam ce lucruri psihice ducem cu noi zi de zi, in ce domeniu trebuie sa facem curatenie.

Daca ne dorim armonie in viata este necesar sa ne eliberam de lucrurile de care nu mai avem nevoie, atat de cele materiale cat si de cele psihice. Sa avem incredere in viata, ca ne va oferi altele lucruri mai frumoase si mai bune.

Viata ne ofera intotdeauna daruri chiar daca uneori sunt ambalate mai ciudat!

Stresul vietii moderne

Lucrand in ultimile luni mai mult de acasa am realizat tot mai mult ca societatea moderna ne pune la dispozitie orice, incepand de la servicii pana la oportunitati ireale, insa in aceeasi masura ne si saboteaza sanatatea psihica, fara sa ne dam seama. Anxietatea si depresia sunt doua dintre cele mai comune afectiuni ale zilelor noastre si nu intamplator atat una, cat si cealalta, sunt afectiuni psihice. Societatea in care traim este cea care ne saboteaza printr-un sistem care aparent ne avantajeaza, insa in esenta pune o presiune prea mare pe individ.

Societatea in care traim ne spune ca putem avea succes, putem face orice ne dorim, atata timp cat avem talent si energia necesara. Ceea ce este un lucru bun. Insa asta inseamna ca cine nu reuseste in viata nu are talent si este lenes. Daca in trecut lipsa succesului era pusa pe seama lipsei de sansa, acum este pusa pe seama lipsei talentului si a dorintei de a face ceva. Mai exact, suntem invatati sa credem ca daca cei care au succes il au pentru ca merita, atunci cei care nu il au nu il merita. Pentru a contracara aceste idei preconcepute trebuie sa ne amintim de noroc si tragedie. Norocul este cel care te ajuta sa obtii ce iti doresti fara talent si efort, in timp ce tragedia poate face oamenii talentati si muncitori sa dea gres.

O societate individualista este cea in care individul poate obtine orice si este capabil sa isi urmeze propriul destin, care in mod cert este unul special. Comunitatea nu este importanta, iar grupurile sunt pentru persoanele mediocre. Oamenii obisnuiti sunt dispretuiti. Antidotul la aceasta societate individualista consta in cultul vietii obisnuite si aprecierea lucrurilor mici, cotidiene.

Societatea seculara refuza sa creada ca exista ceva mai puternic decat ea insasi, anuland astfel orice religie. In trecut, religia ne facea sa ne simtim neinsemnati in comparatie cu divinitatea, ajutandu-ne astfel sa acceptam mai usor unele lucruri. Acum insa, pentru ca omul e considerat fiinta suprema, esecurile sunt puse numai pe seama sa. Ar trebui sa ne intoarcem la natura, sa ne minunam de imensitatea oceanelor si a deserturilor, pentru a ne aminti cat de mici suntem, de fapt.

Filozofia romantica sustine ca fiecare dintre noi are, undeva in lume, o jumatate care ne poate completa, facandu-ne astfel fericiti. Insa majoritatea oamenilor se afla intr-o relatie mediocra cu un partener care are cateva calitati, insa multe defecte. Comparativ cu idealurile promovate de societate, viata amoroasa poate fi considerata un dezastru total. Ar trebui sa nu ne invinovatim pentru nimic. Suntem incurajati de societate sa credem intr-un vis. Mai degraba, ar trebui sa invatam sa ne construim relatii armonioase, bazate si pe prietenie.

Mass-media joaca un rol extrem de important in vietile noastre, fie ca ne dam sau nu seama. Zilnic, prin mijloacele de comunicare in masa, ni se atrage atentia catre lucrurile infricosatoare care se petrec, instalandu-se astfel panica. Media pune accentul pe cele mai negative aspecte ale naturii umane, fara a crea un echilibru prin exemple pozitive, de oameni cu intentii admirabile, responsabili si decenti. Ideal ar fi sa se prezinte mai multe exemple pozitive, care sa ne motiveze sa fim mai buni, dar si sa vedem frumosul in cel de langa noi.

Societatea moderna ne transmite faptul ca trebuie sa fim perfecti, in permanenta multumiti si impliniti. In consecinta, ne incarcam de frustrari, ne simtim slabi si vedem cu proprii ochi ratarea. Ideea de perfectiune nu ar trebui promovata atat de intens, ci sinceritatea ar trebui sa primeze. In natura umana se afla temerile si vulnerabilitatea, iar ideea de perfectiune nu ne face decat sa ne ingrozim de esec.