Cam asta simt eu de câteva zile. Nu am chef de nimic pentru că parcă-s lipsită de energie. Uit tot mai des tot felul de lucruri ce nu obisnuiesc să le uit, nu pot gândi prea clar, am o stare ciudată de somnolenţă … şi tot aşa.
Şi ce faci când n-ai chef de nimic?
Eu una mă întorc la activităţi de “îndobitocire” precum privitul îndelung la televizor, intru în "mood Bundy". De ce? Pentru că după 2-3 filme văzute din pat, nu mai am stare, vreau să alerg, să ţip, să eliberez gramul de energie acumulat stând degeaba. Dar efectul într-adevăr nu-i prea de durată. După două ture date afară cu Zorra, revin iar la somnolenţă.
Uneori nu găsesc filme şi recurg la lecturi. Asta mă face să uit de viaţa reală mai mult ca orice – şi astfel mă face să uit şi de starea mea foarte proastă. Uneori după 30-60 de minute de lectură în linişte îmi revine cheful.
Alteori meditez. Caut un loc liniştit (dacă nu găsesc încerc să ignor gălăgia din jur) şi încep să mă gândesc la tot felul de lucruri ce-mi trec prin minte. Încep de fapt un fel de dialog cu mine. Am momente când chiar mă contrazic: “Ba este o idee bună!” – “Ba nu este o idee bună!”. Îmi place să meditez pentru că de cele mai multe ori termin “meditaţia” cu câteva idei bune şi cu mult entuziasm. Pentru mine-i un fel de automotivare.
Ce să nu faci când n-ai chef de nimic?
Să nu bei cafea. Eu când beau cafea în aceste momente mă aleg cu tremurici şi o stare şi mai proastă decât cea pe care o aveam deja.
Să nu te culci. Eu dacă fac nani în astfel de momente am cele mai ciudate vise şi nu mă odihnesc deloc. Ba mai rău, parcă mă trezesc mai tristă, mai supărată, mai fără chef!
Voi ce faceţi şi ce nu faceţi când nu aveţi chef de nimic?
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu