marți, 31 decembrie 2013

Gânduri la final de an

Parcă ieri beam shot-uri de tequila şi din paharul de şampanie urând celor dragi care erau aproape, succese nebanuite în 2013. Iată că vine şi 2014 destul de repede, ne mai despart doar câteva ore de el. Mai nou constat că pe sfârşit de an lucrurile o iau ori hăis… ori cea… ori se duc de tot pe apa sâmbetei. Mi-a pierit lipsa de orice, se ştie asta, adică apropiaţii ştiu asta. Cafeaua nu-mi mai place, îmi fac o dată la două zile, că doar nu o să o arunc pe cea rămasă în cană, ţigările parcă nu mai au gust, zilele parcă trec una după alta fără sens, fără a se întâmpla ceva notabil în ele. Este sindromul rutinei care mă omoară, care TE omoară. Acelaşi drum, acelaşi asfalt, aceeaşi oameni pe drum, sub drum, aceiaşi aurolaci trec în fiecare zi pe stradă cu punga în bot. Mi s-au dus dracu toate planurile de sărbători şi totuşi nu m-am încadrat în statistici, în statisticile celor care se sinucid de sărbători...de ce aş face-o?

Am început să mă gândesc la nemurirea sufletului şi la condiţia geniului în societatea rămânească (nu la mine că nu-s un geniu, la cei pe care totuşi îi cunosc că ar fi). Am cunoscut oameni  ce mi-au devenit dragi, am văzut multe locuri frumoase, am călătorit, am vizitat, m-am bucurat de fiecare lucru şi în acelaşi timp nu m-am oprit din căutare...acea căutare pe care nu pot să o definesc. Îmi doresc chestii greu de realizat şi îmi dau seama că lumea în care trăiesc devine din ce în ce mai aglomerată. Prietenii pleacă unul câte unul şi îi văd din an în paşte, îi văd cum se schimbă în ceea ce urau înainte, mă văd cum nu îmi schimb ideologia şi tot aşa, atârn de la o zi la alta şi ar trebui să mă mai şi mândresc cu asta. Profesional am impresia că stau pe loc, că o ard suspect zilnic, sentimental sunt într-un loc ciudat, overall simt că nu mai am puterea să iau decizii. Ca niciodată, m-am trezit că voi intra într-un nou an cu un singur plan...acela de a rezista pe baricade şi de a merge mai departe...

La mulţi ani tuturor, ce să mai zic şi eu mai mult decât restul...să ne fie de bine!

2 comentarii: