sâmbătă, 18 martie 2017

Anotimpul renaşterii

În sfârşit vreau să cred că va veni primăvara şi toată natura o să renască. Îmi este tare dor de gustul legumelor din grădină şi de o salată bio proaspătă. M-am săturat de legumele din supermarket şi de cojoacele de iarnă, vreau să o iau de la început şi să îmi pot savura cafeaua de dimineaţă în căldura soarelui de afară, să mă pot simţi în fiecare dimineaţă copilul cu părul bălai care râde la soare...

Întotdeauna am fost pro iarnă şi zăpadă, dar atunci când în luna martie e tare frig nu îmi mai place la fel de tare iarna, îmi dau seama că toate îşi au rolul lor în cursul vieţii şi tot omul este până la urmă vinovat de schimbările care au avut loc în natură în ultimii ani.

Odată cu luna martie, cu a doua zi din lună care mie, una, mi-a reamintit pentru ce trăiesc (impropriu spus, pentru că îmi aduc aminte în fiecare dimineaţă),  aş vrea să cred că am putea fi, dacă vrem cu adevărat, mai puţin orgolioşi, încăpăţânaţi ori răutăcioşi. Nu e o "ofertă de pace", e doar un gând, poate fi interpretat şi ca sfat (câteodată greu de pus în practică!)

Un aer curat, un vânt primăvăratic, un boboc de floare ce se străduie să iasă la iveală din pământ, acesta este sfârşitul de martie pe care îl aştept şi la care visez de ceva vreme, am trecut de jumătatea lui martie, nu mai vreau veşti proaste, griji apărute din senin, oameni încruntaţi pe stradă, o vorbă bună, o stare de spirit optimistă, un gând curat ce zboară către cei apropiaţi, aceasta este atitudinea pe care ar trebui să o avem fiecare dintre noi zilnic, o primăvară minunată vă doresc!

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu