Cum scăpăm de ea?
Potrivit statisticii poliției, în perioada cu precipitații abundente au loc cele mai multe accidente rutiere. Cu toate acestea, chiar și în momentul când asfaltul este perfect uscat și în aer e doar o ușoară prevestire că vine ploaia, la majoritatea persoanelor se înregistrează o încetinire a reacției.
Scăderea presiunii atmosferice, într-o măsură mai mică sau mai mare, afectează sistemul nervos, hormonal și circulator. Însă, conform opiniei medicilor, adevărata meteodependență se manifestă în cazurile în care anumite schimbări meteorologice cauzează o boală specifică.
În categoria meteoropaților intră atât persoane perfect sănătoase, precum și bolnavii de diabet zaharat, reumaticii, persoanele cu tensiune arterială crescută, etc. Numărul meteoropaților e în continuă creștere: dacă cu zece ani în urmă reacționa patologic la modificările factorilor meteorologici doar o persoană din cinci, atunci în prezent suferă de fluctuațiile meteorologice fiecare a doua persoană.
Trebui de remarcat faptul că femeile sunt influențate de condițiile meteorologice de două ori mai mult decât bărbații, iar copiii, în schimb, nu suferă deloc de dureri de cap cauzate de condițiile meteorologice.
Hipersensibilitate la vremea de afară - coșmar al civilizației
Pentru o perioadă îndelungată de timp, tendința de creștere rapidă a meteoropaților a fost asociată cu încălzirea globală și cu schimbările climatice. Recent, însă s-a constat că acest fenomen are loc din cauza dezvoltării rapide a viații urbane departe de natură și de aerul curat.
Locuitorii din orașe sunt de două ori mai influiențați de condițiile meteorologice decât locuitorii din mediul rural. Cu sute de ani în urmă, oamenii trăiau în armonie deplină cu natura. Ei se adaptau mult mai ușor fluctuațiilor de temperatură și capriciilor presiunii atmosferice. Organismul, care era călit de fluctuațiile meteo permanente, cu succes făcea față stresului și ciclurilor naturale ale anotimpurilor.
Acum, însă, oamenii sunt extrem de sensibili la suntem sensibili la microcataclismele meteorologice. Vara, ne refugiem de căldură în spații dotate cu aer condiționat, iar iarna , ne încălzim de la sistemul centralizat de încălzire. Astfel, organismul își pierde capacitatea de a se adapta rapid iar la schimbările climatice răspunde printr-o stare de sănătate precară.
În cazul în care sistemul nostru imunitar este slăbit, sau când suntem bolnavi, reacționăm mult mai acut la fluctuațiile meteorologice. Acest lucru explică de ce de cele mai multe în categoria meteropaților intră oameni în vârstă, care din cauza vârstei sau a unei boli grave au un mecanism de apărare slab.
Cu toate acestea, de la an la an crește numărul meteo-dependenților cu vârsta cuprinsă între 30 – 40 de ani. În această categorie domină femeile la care fluctuațiile ciclice ale hormonilor feminini din organism le crează hipersensibilitate față de condițiile meteo. După vârsta de cincizeci de ani, meteoropați sunt mai mulți bărbați decât femei.
Cele mai recente cercetari arată că odată cu modificările presiunii atmosferice unu din zece copii devine iritabil și distras, nu doarme bine și pierde pofta de mâncare.
În plus, a fost dovedită și legătura între meteo-dependență și stilul de viață. Cel mai adesea afectați de fluctuațiile meteorologice sunt lucrătorii de birou supuși stresului, insomniei și oboselii. În grupa cu risc mare de a deveni sensibili la vreme sunt persoanele care evită activitatea fizică, consumul de produse grase, consumul de alcool și cafea.
Cel mai buni ne simțim atunci când după ploaie revine vremea buna. Cel mai rău - atunci când se confruntă fronturile atmosferice
Cea mai favorabilă vreme pentru meteoropați este prima săptămână de creștere a presiunii atmosferice, când soarele de-abia se arată printre nori.
În zilele cu presiunea atmosferică ridicată (vara e foarte cald și fără nori, iarna – însorit și geros), crește tensiunea arterială, apar dureri de cap, persoanele dependente de condițiile meteo sunt iritate și nervoase. Medicii recomandă acestor persoane să ofere corpului o pauză, să renunțe la eforturi de orice fel și la orice activități care ar duce la creșterea presiunii - ceai, cafea, cola, energizante, sare și alcool.
Când presiunea atmosferică scade(cerul e acoperit de nori, vara e năduf, iar iarna e umed), pentru meteoropați începe perioada depresivă. În ciuda letargie și lipsei de energie, insomniile sunt foarte frecvente în această perioadă. Durerile de cap de cele mai multe ori sunt însoțite de stări de vomă. Medicii recomandă în această perioadă să începeți ziua cu exerciții de yoga sau cu o plimbare vioaie în aer liber. Puteți consuma mai multă cafea, iar înainte de culcare să consumați alimente bogate în carbohidrați - paste, sandwich-uri, biscuiți.
Frontul atmosferic cald aduce întotdeauna mai întâi o scădere puternică a presiunii atmosferice, și apoi o creștere bruscă a acestua împreună cui creșterea temperaturii. Meteoropații trăiesc în această perioadă stări de somnolență, oboseală, probleme de concentrare. Acest efect se datorează scăderii producției de hormoni tiroidieni cauzată de temperaturile ridicate. În astfel de zile e necesar să vă petreceți timpul liber într-un mod cât mai activ.
Frontul atmosferic rece se caracterizează prin zile posomorâte, precipitații abundente și vânturi puternice. Semnal acestui front sunt durerile de cap, migrenele, starea proastă de spirit, anxietate scăzută. În timpul acestei perioade, organismul este stresat, și, prin urmare, produce mai multă adrenalină, care provoacă disconfort. Foarte binevenite sunt tehnicile de relaxare, exercițiile de respirație, precum și ceaiuri de plante cu efect calmant.
Majoritatea atacurilor de cord se întâmplă în intervalul noiembrie-martie
Coliziunea maselor de aer rece și cald provoacă salturi bruște de temperatură și de presiune atmosferică. Orice schimbare bruscă a presiunii provoacă fluctuații ale tensiunii arteriale și tulburări de ritm cardiac, care pot duce la atac de cord sau hemoragii cerebrale.
Fluctuațiile meteorologice provoacă dureri de cap și iritabilitate la pacienții hipertensivi, oboseală și starea generală proastă mai ales la persoanele cu tensiune scăzută. În plus, cei care suferă de dureri de inimă, simt discomfort când bat vânturi puternice, afară e geros sau ploios.
Pentru pacienții cardiaci și hipertensivi la fel de periculoasă e căldura excesivă. Cele mai înalte valori ale temperaturii se înregistrează de obicei în luna iulie. Din cauza căldurii se dilată vasele de sânge și astfel apar dificultăți în acțiunea de a respira. Atunci când căldura e în toi, sângele se îngroașă, provocând formarea cheagurilor de sânge.
Când e cald, medicamentele se absorb mult mai rapid în sânge, accentuând-se însă efectele lor secundare. Această regulă se aplică la toate produsele, inclusiv cele care scad tensiunea arterială.
Cei care iau medicamente, ar trebui să consulte un cardiolog ca să revedeți împreună o eventuală modificare a dozei zilnice. În plus, medicii recomandă ca să măsurați tensiunea de câteva ori pe zi pentru a prinde momentul în care tensiunea începe să oscileze periculos.
Frontul atmosferic rece și zilele reci însoțite de vânt agravează artrita
Demult e binecunoscut faptul că articulațiile afectate de febra reumatică - este cel mai sensibil barometru. Când vine vorba de ploaie și vreme rea, articulatiile incep sa se inflameze și provoacânf durere. Aceleași senzații pot fi date de un os rupt cu mai mulți ani în urmă sau un picior luxat.
Peste 70 la suta din persoanele care sufera de artrită, observă revenirea bolii în timpul zilelor cu presiune atmosferica scăzută, iar 80 la suta simt dureri acute când e frig pătrunzător.
Reumatologii recomandă pacienților lor, chiar și vara, când plouă, să stea acasă timp de 2-3 zile. În acest timp e nevoie să se deplaseze cât mai puțin posibil, în special pe scări, să nu ridice obiecte grele. În acest fel veți avea grijă de genunchi, care sunt deosebit de sensibili la artrita.
Fiecare al 10-lea om e deprimat când afară e posomorât sau plouă
Adesea confundăm boala care necesita tratament cu înrăutățirea temporară a stării de spirit. Conform ultimelor cercetări, aproape 90 la suta dintre oameni cei meteo-dependenți comit această greșeală. Mai ales că majoritatea oamenilor reacționează la senzonul ploios printr-o stare melancolică, iar sezonul cald - printr-o stare binevoitoare.
Oamenii de știință susțin că vânturile puternice, ploile frecvente și furtuna, provoacă stări de stres. În timpul acestor manifestări meteorologice crește secreția de adrenalină, ceea ce provoacă creșterea rapidă a tensiunii arteriale și ne stimulează să acționăm. Efectele acestor schimbări meteo pot fi iritații, stări de nervozitate, tulburări de somn, însoțite ulterior de dureri de cap.
Meteoropații simt discomform de multe ori cu câteva zile înaintea începerii fenomenelor meteorologice. Medicii recomandă în această situație să eliminați stresul de orice fel. Un efect excelent antistres îl au calmantele pe bază de plante (cu extract de lamaie sau de valeriană), preparatele ce conțin magneziu și vitamina B. Efect curativ asupra psihicului și corpului au exercițiile de yoga sau plimbările lungi în aer liber.
***
Meteodependența este imposibil de tratat - fie simțim ciclurile naturale, fie nu. Cu toate acestea, profilaxia, renunțarea la obiceiurile nocive, odihna activa în aer liber vă va ajuta să treceți ușor peste reacțiile neplăcute ale organismului la schimbările bruște ale vremii.
Articulațiile sănătoase, nervii de oțel și pereții elastici vaselor sangvine, nu vor permite ca data viitoare să renunțați la viața normală înainte de furtună sau de creșterea presiunii atmosferice.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu